Codul civil

Codul civil sau dreptul civil este un sistem legislativ originar din Europa, intelectualizat de cadrul sistemului de legi al Imperiului Roman tarziu. Cea mai raspandita caracteristica este ca principiile de baza sunt codificate intr-un sistem de referinta care serveste ca si sursa primara de legi. Acest lucru poate fi in contrast cu sistemele de drept comun ale carui cadru intelectual provine din legea decizionala bazata pe decizia unui judecator care da autoritate precedentelor hotarari judecatoresti pe principiul ca este nedrept sa tratezi in mod diferit fapte similare in ocazii diferite.

 

Din punct de vedere istoric, codul civil este un grup de idei si sisteme legislative derivate din Codul lui Justinian dar major modificate de practicile locale, feudale, canonice, germanice si napoleonice, precum si de constrangeri doctrinale cum ar fi dreptul natural si pozitivismul juridic.

 

Conceptual, codul civil porneste de la abstractizari, formuleaza principii generale si deosebeste norme de fond de normele de procedura. El considera jurisprudenta ca fiind secundara si subordonata dreptului statutar. Atunci cand se vorbeste despre dreptul civil, trebuie sa se tina cont de diferenta dintre statut si un articol codal. Caracteristica marcanta a sistemului civil este ca acesta foloseste coduri cu text scurt care are tendinta de a evita scenarii, de fapt, particulare. Articolele din cod se ocupa cu generalitati si prin urmare stau in contradictie cu schemele statutare care sunt adesea foarte lungi si detaliate.

 

Codul civil s-a inspirat in mod principal din sistemul legislativ roman si, in particular, din legile Iustiniene. A suferit modificari importante in evul mediu sub influenta dreptului canonic. Doctrina codului lui Iustinian ofera modele sofisticate de contracte, reguli de procedura, legi ale familiei si un puternic sistem constitutional monarhic. Sistemul legislativ roman a fost primit diferit in diverse tari.

 

Codul legislativ roman a continuat sa fie aplicat neintrerupt in Imperiul Bizantin pana la decaderea finala a acestuia in secolul 15. Ulterior, din cauza invaziilor multiple si ocupatiilor de catre puterile europene vestice din perioada medievala tarzie, acest sistem de legis online au devenit larg aplicate in tot vestul Europei. Initial, a inceput sa fie aplicat in Sfantul Imperiu Roman, deoarece era considerat un sistem imperial de legi.

 

S-a extins in Europa, in special, deoarece elevii Imperiului Roman erau singurii avocati instruiti. A devenit baza legislativa a Scotiei desi rivaliza partial cu sistemul legislativ feudal normand. In Anglia era predat in conditii academice la Universitatile din Oxford si Cambridge, dar a stat doar la baza dreptului de succesiune si a celui matrimonial in masura in care ambele erau mostenite din legile canonice.

 

Prin urmare, niciunul din cele doua valuri ale romanizarii nu a dominat complet Europa. Codul Roman a fost o sursa secundara de legi care a fost aplicata doar unde obiceiurile si legile locale aveau lacune pe un anumit subiect. Cu toate astea, dupa un timp, chiar si legile locale au inceput sa fie interpretate si evaluate in primul rand pe baza legilor Romane.